Care de fapt este iod, insa pe noi ne duce mintea in spatiu, 3 dimensiuni, mai mult nu poate accepta capatana noatra oricata bere as turna in mine. Ca sa spatializez Pozitivul, am ales mai demult Bine, Adevarat, si Corect. Negativ: Rau, Fals si Gresit. Nu am sa-l implic pe Dumnezeu in discutie pentru ca strica tot farmecul, e cum ai baga coduri la un joc in care nu poti sa treci mai departe. In spatiul vital astfel format, ne bem berile, in puls de inima cu o directie clara, dar fara sens. Se cauta deci a patra dimensiune care sa dea sens vietii. De retinut modul in care adaugam noi dimensiuni: se ia o origine la care se tot adauga linii pana ajungi la trei linii si un punct- cam atat poate concepe rasa noastra.
Consider normal ca nu s-a gasit acesta a patra dimensiune pana acum, si pot sa explic de ce printr-un simplu exemplu lichid, minunat: cand ma apuc se beau beri o simt putin pe prima (linie), ma clatin putin la a doua (plan), ma simt in largul meu la a treia (spatiu) insa a patra abia daca face vre-o diferenta! Ca sa simt ceva altfel am nevoie de inca vreo 6-7 doze! Deci goana dupa a patra dimensiune e inutila, intrucat probabil ar trebui sa tintim direct catre 10+ dimensiuni, ca viata noastra sa capete sens.
Altfel spus, daca bagi un glont in careva el se va prabusi, mai bagi unul- e aproape sfarsit, al treila probabil ii va pune capat; al 4-lea, al 5-lea glonte vor fi total inutile, insa probabil daca bagi inca vre-un milion de gloante acesta va fi greu de recunoscut, isi va schimba forma, isi va pierde directia dar capata alt sens (atentie, aste nu insemana ca are unul). Deci o alta spatializare pentru Pozitiv ar fi: Forma, Directie, Sens.
Imi imaginez ca fiecare din Forma, Directie si Sens poate fi spatializat la randul lui in Bine, Adevarat si Corect astfel:
Forma: Bine, Adevarat si Corect = Pozitiv
Directie: Bine, Adevarat si Corect = Pozitiv
Sens : Bine, Adevarat si Corect = Pozitiv
Pozitiv
Ca sa obtii spatiu inmultesti laturile (latime*lungime*inaltime), deci:
Forma * Directie * Sens = Pozitiv , dar tinad cont de schema de mai sus :
Pozitiv * Pozitiv* Pozitiv= Pozitiv adica, trecand pe Pozitiv in partea cealalta si misculand obtinem: Pozitiv*(pozitiv -1)*(pozitiv +1)=0
Deci radacinile pentru Pozitiv sunt: Pozitiv1=-1 ,Pozitiv2=0 si Pozitiv3=1
Cum ceva Pozitiv nu poate fi -1 sau 0, este clar ca Pozitiv=1, ceea ce arata ca oricat de mult as spatializa Pozitiv adaugand noi dimensiuni el va ramane tot 1.
Ceea ce vreau sa zic este ca daca vreau sa gasesc Sensul vietii, se pare ca trebuie sa scad din dimensiuni pentru ca daca adaug raman cam in acelasi loc, in unu, in mine.
Imi venea sa termin aici postul, dar hai sa continui . Daca vreau sa diminuez Pozitivul este le fel cum amplifica Negativul care ar duce tot in mine, doar ca intr-un eu mort. A dreacu cum si conceptul asta este spatializat Mine: Sine, Eu, Supra-Eu , care poate fi Pozitiv si Negativ, dar dupa cum am stabilit, daca as ramifica as ramane in acelasi loc si, nu ar avea sens.
Cred ca e palpabil deja ce vreau sa spun, e materializat cat de gat si-l puteti simti. Asa de mult iubita a 4 dimensiune este ceva care nu pote fi multiplicat, nu poate fi obtinuta oricat de mult pozitiv sau de negativ as adauga, deci (evident?!) a patra dimensiune este zero. Da, dar 0 este originea nu? Este originea, dar iata magia: daca iau propozitia ’’ zero nu este nici negativ nici pozitiv’’ atunci rezulta ca zero este doua lucruri diferite de pozitiv si negativ, insa el exista si mai mult, e natural! E cum as spune ca sunt de fapt doi de 0 (unu diferit de Pozitiv si altul diferit de Negativ)! Hehe, tare nu?
Si iata cum as spatializa asta, ideea ar fi sa iei un spatiu si sa-l pui in plan. Dupa cum era de asteptat cea de a patra dimensiune face sa fie cel putin 8! (traiasca rachiu!!!)

Pozitiv ( in 3 dimensiuni)
|
Negativ ( in 3 dimensiuni
|
Doi de zero insemanca ca Nimic Nu exista, ceea ce are sens, deci nu traim degeaba! Nu ma intereseaza cate dimensiuni sunt in total, e irelevant.