Surprize

Inspiratia vine in momentele in care nu te astepti, adica in momentele in care te astepti ca ea sa nu vina, deci inspiratia nu vine nicioadata e la fel cu inspiratia vine mereu. Pai cum plm, ca e clar ca sunt unele momente in care inspiratia vine parca, parca mai bine. Am mai vorbit in trecut ca o chestie poate fi buna logic dar gresita practic (ex: ars evrei in crematoriu) combinatie care in final duce la ceva rau. Inpsiratia pare a fi inversul, adica aberanta dar corecta in realitate cea ce da impresia de ceva bun, bine. Adica e mai “corect” sa mergi de la ceva “fals” la ceva “adevarat”, cu toate ca nu e neaparat mai bine si la e la fel de “corect” cu a trece de la adevarat la fals. Ca exemplu, inpiratia clar apare atunci cand ai fost in mare cacat si acu esti ok, inspiratia vine cu toate ca nu o astepti dar stii ca nu va aparea. Adica daca nu stii la ce sa te astepti ca o sa vina pare a fi ca esti inspirat. E sentimentul ala dinainte de a pune la pariuri, aia e inspiratia pusa pe tava... E cum ai face o fereastra in podeaua casei..in podea, o ferestra! (vroiam sa zic ca inspiratia prin propria ei prezenta e o alta dovada (pe langa aia cu reproducerea) ca oamenii, presupunand ca ei exista, sunt irationali).

.

Iata un banc! (cu sensul de “cititi” nu doar “priviti”):

“Nunta, la altar:
-O iei in casatorie?
-mda
-Il iei? Pana cand mortea va va desparti?
-mda.
-Mars fa ca-s fan Immortal.”

Ziua buna mai buna ca buna ziua!